Butter and Cream http://butterandcream.ro My Butter and Cream blog Mon, 22 Jul 2013 13:19:35 +0000 en-US hourly 1 http://wordpress.org/?v=3.5.2 ♥ VEG ♥ – cadou de la Andie și prietenii http://butterandcream.ro/retete-vegetariene/veg-cadou-de-la-andie-si-prietenii/ http://butterandcream.ro/retete-vegetariene/veg-cadou-de-la-andie-si-prietenii/#comments Mon, 22 Jul 2013 11:56:10 +0000 anapobleanu http://butterandcream.ro/?p=850 Ce anume îi face pe oameni să se implice dezinteresat în câte un proiect și să investească în el ce au mai bun și mai frumos nu știu. Dar, trăiesc cu convingerea că astea sunt lucrurile care fac diferenţa, între o zi bună și una proastă, între o lume tristă și una optimistă și asta ne face să știm că nu totul e pierdut.

Eroul de azi e Andie (Andreea Crăciun), care s-a pus pe creat o revistă cu bucate vegetariene. Au cotribuit mai mulţi oameni frumoși cu materiale și mă bucur tare că a ieșit atât, dar ATÂT de frumoasă. Și mă mai bucur și că am onoarea să apară și numele meu în ea.

Dar, vă las să o răsfoiţi să vă lămuriţi ce și cum:

PS: Nu uitaţi să share-uiţi, să o citească și alţii :)

]]>
http://butterandcream.ro/retete-vegetariene/veg-cadou-de-la-andie-si-prietenii/feed/ 3
Biban de mare, mămăligă cu lapte de cocos și trufe http://butterandcream.ro/retete-cu-peste-si-fructe-de-mare/biban-de-mare-mamaliga-cu-lapte-de-cocos-si-trufe/ http://butterandcream.ro/retete-cu-peste-si-fructe-de-mare/biban-de-mare-mamaliga-cu-lapte-de-cocos-si-trufe/#comments Tue, 16 Jul 2013 11:42:13 +0000 anapobleanu http://butterandcream.ro/?p=822 Povesteam zilele trecute cum am făcut un risotto cu trufe cu una din cele două pe care am pus mâna de la Băcănia Veche. Pentru că aveam ceva timp liber – obligat forţat de scoaterea unei măsele de minte care m-a ţinut peste weekend în casă – pentru folosirea celei de-a doua am încercat să ies din zona de confort și să fac ceva mai ieșit din comun. Și-așa a apărut reţeta asta, din ce mi-am imaginat eu că ar merge cu trufa + constrângerea de a nu mânca lactate + ideile halucinante venite de la operaţie. Cred că se califică fără probleme ca reţetă fusion – avem niște note franţuzești, unele thailandeze și altele italienești ori românești în funcţie de unde vrem să plasăm mămăliga :).

Ingrediente (4 porţii):
2 bibani de mare (sea bass)
50 ml ulei de măsline
400 ml lapte de cocos (neîndulcit)
400 ml supă de pește (sau pui, sau legume, sau apă)
200 g mălai
o trufă neagră micuţă
o mână de pătrunjel
zeama de la un lime
sare și piper

Prima și prima oară am curăţat bibanul de solzi și l-am filetat (oarecum după metoda de aici). Apoi am curăţat scheletul de intestine și branhii, l-am spălat și l-am pus într-o apă cu sare la fiert (apă doar cât să-l cuprindă). L-am lăsat să fiarbă 5 minute, și apoi am strecurat zeama. Asta a fost supa de pește folosită la mămăligă, ce a rămas a ajuns la congelator, pentru o folosire ulterioară.

Am dat drumul la cuptor – 180 / 190 de grade Celsius (treapta 4).

Într-o oală cu fundul gros am pus laptele de cocos, supa de pește și o linguriţă rasă de sare. Când a început să fiarbă am turnat mălaiul și-am amestecat cu-n tel. Am tot amestecat din când în când 20 de minute, până s-a fiert bine mălaiul. Înainte de a opri focul, am ras jumătate de trufă peste mămăligă și-am oprit focul.

Între timp, am preparat un sos la blender din: o mână de pătrunjel, zeama de la o lămâie, 40 ml ulei de măsline, un praf de sare și unul de piper proaspăt măcinat.

Tot în timp ce mai învârteam la mămăligă, am rezolvat și cu peștele, care a păţit așa: a fost tăiat pe din două, apoi după a fost sărat și piperat, a fost trântit cu pielea în jos, într-o tigaie în care am încins 2 linguri cu ulei de măsline (tigaie rezistentă și la cuptor). După vreo 6-7 minute peștele era făcut pe 75% din grosime, așa că l-am pus cu tot cu tigaie în cuptor pentru încă 5 minute.

Am măzgălit cu sosul de pătrunjel farfuriile – am folosit foarte puţin, pentru că aveam nevoie doar de puţină aciditate. Am pus câte o porţie de mămăligă, am așezat artistic bucăţile de pește lângă și am pus pe bucăţile de pește și mămăligă fierbinţi feliuţe rase subţire din cea de-a doua jumătate a trufei. Am ornat pe ici pe colo cu bucăţele de nucă de cocos.

A meritat deranjul? A meritat fără doar și poate. O să mai “stric” o trufă cu reţeta asta? Poate. O să mai fac reţeta asta și în lipsa unei trufe? Da, în mod cert combinaţia merge foarte bine și ne-înobilată atât. S-aveți pofte și să vi le satisfaceți :)

File-peste-lup-de-mare-cu-trufe-mamaliga-reteta-fusion

Fotografii realizate de Radu Dumitrescu.

]]>
http://butterandcream.ro/retete-cu-peste-si-fructe-de-mare/biban-de-mare-mamaliga-cu-lapte-de-cocos-si-trufe/feed/ 0
Caracatiţă friptă în stil grecesc și salată http://butterandcream.ro/bucatarii/greceasca/caracatita-fripta-in-stil-grecesc-si-salata/ http://butterandcream.ro/bucatarii/greceasca/caracatita-fripta-in-stil-grecesc-si-salata/#comments Wed, 10 Jul 2013 08:24:05 +0000 anapobleanu http://butterandcream.ro/?p=813 Iubesc Grecia. O iubesc pentru marea ei albastră, pentru oamenii ei leneși, pentru pescarii lor norocoși și pentru fructele de mare care se găsesc pe toate drumurile. Și pentru insule. Și pentru că Thassos e la doar 600 de kilometri de București, perfect făcubili într-o zi de mers cu mașina. Așa că cel puţin o dată pe an mă înfiinţez acolo într-o tavernă și cer o caracatiţă la grătar. Și a doua zi încă una. Și tot așa până plec acasă :))

Dar, cum weekendul trecut nu era musai eficient să fug până în Grecia, am despicat netul în două după reţete (deși știam bine deja despre ce e vorba, dar îmi place să-mi fac temele oricum) și am dat o fugă până în Metro să-mi iau o caracatiţă. Calibrul cel mai mare din ce aveau, bineînţeles – 1,5 kg a avut draga de ea. Și a păţit așa:

Ingrediente (4 porţii):
o caracatiţă mare (1,5 kg)
50ml ulei de măsline
o linguriţă de oregano
3 lime / sau lămâi
o mână de pătrunjel
sare și piper

Alături am servit o salată grecească făcută din:
1kg roșii bine coapte
1/2 castravete mare (sau 2 mai mici)
1 ardei
o ceapă roșie tânără
ulei de măsline
o mână de măsline grecești
sare de mare
1/2 linguriţă de oregano uscat

Caracatiţă la grătar în stil grecesc

Am spălat-o și-am curăţat-o (indicaţii aici). Apoi, am aruncat-o într-o oală cu foarte puţină apă în ea (jumătate de ceașcă), așa pe ea singură și-am pus capacul. Am lăsat-o să se facă în suc propriu – caracatiţa lasă destul de multă apă, așa că a avut suficient lichid – 40 de minute. Am făcut așa pentru că mi-am dorit pe cât posibil să-și păstreze aroma naturală, data trecută o făcusem în vin și fusese bună rău, dar la greci nu-i loc de fiţoșenii d’astea.

Apoi, am scos-o din oală într-un castron și-am lăsat-o să se răcească.

Notă: în funcţie de greutatea caracatiţei, aș fi ţinut-o după cum urmează:

  • 1,5 kg – 40 min
  • 1,2 kg – 30 min
  • 1 kg – 25 min
  • 800 g – 20 min
  • 500 g – 15 min

Când s-a răcit, am porţionat-o (fiecare tentacul individual – tăiat pe lung, până unde se unesc toate tentaculele + căpăţâna în două), am stropit-o cu zeama de la o lămâie, ulei de măsline – 2, 3 linguri și cu sare și piper. Am lăsat-o așa cât am făcut salata, vreo 15 minute.

Salata: roșii, castraveţi, ardei, ceapă, tăiate și puse într-un bol. Sare de mare și amestecat. Puse măslinele deasupra, presurat jumătate de linguriţă de oregano uscat – adus din Grecia bineînţeles – și stropit cu ulei de măsline.

Revenind la caracatiţă. Am trântit-o într-o tigaie încinsă pe foc, stropită cu puţin ulei și am perpelit-o câte 2 minute pe fiecare parte. Din pătrunjelul tocat mărunt, zeama de la un alt lime, sare de mare și 4-5 linguri de ulei de măsline am făcut un sos. După ce am scos caracatiţa pe un platou am stropit-o cu sosul ăsta și cu o linguriţă de oregano uscat. De cele mai multe ori grecii trec peste partea cu pătrunjeul, dar eu sunt ușor dependentă și n-am putut să mă abţin, voi dacă nu aveţi vreo mare pasiune, faceţi sosul doar din ulei de măsline, zeamă de lime / lămâie și sare.

Notă: mergea făcută bine mersi și pe grătar, tot așa perpelită rapid, dar la mine în sufragerie nu se potrivea foarte bine un foc de lemne :P. Sau pe grătar de aragaz, orice aveţi pe acasă e bun, nu e pretenţioasă.

Am servit caracatiţa friptă cu salata grecească și cu bucăţi de lime la îndemână. Nu ne-am abţinut să alăturăm și-un vin alb bun. Grecia a fost la mine acasă în weekend.

Caracatiţă friptă / prăjită la tigaie cu salată grecească

Fotografii realizate de Radu Dumitrescu.

]]>
http://butterandcream.ro/bucatarii/greceasca/caracatita-fripta-in-stil-grecesc-si-salata/feed/ 1
Risotto cu trufe și ou poșat http://butterandcream.ro/retete-vegetariene/risotto-cu-trufe-si-ou-posat/ http://butterandcream.ro/retete-vegetariene/risotto-cu-trufe-si-ou-posat/#comments Mon, 08 Jul 2013 11:57:37 +0000 anapobleanu http://butterandcream.ro/?p=801 Săptămâna trecută a început glorios cu anunţul lui Marius că au adus trufe la Băcănie. Nu am stat prea mult pe gânduri și mi-am rezervat două. Cu tagliatelle încercasem deja în trecut, așa că m-am gândit că va merge minunat și cu un risotto simplu. Am încercat pe cât posibil să nu aduc arome prea puternice în oală, să-i las loc trufei să se desfășoare. Here it goes:

Ingrediente (2 porţii):
o ceapă mică
2 căţei de usturoi
2 linguri cu ulei de măsline
75g unt
3/4 căni orez de risotto (Arborio sau Carnaroli, cel cu “Bob Colosal” de la Scotti would do just fine)
1/2 cană vin alb
2-3 căni supă de legume sau pui fierbinte
30g parmezan proaspăt ras
2 ouă
o trufă neagră mititică (~20 de grame)

Procedeul a fost foarte simplu, practic ca la orice risotto:

  1. Am curăţat și tocat mărunt mărunt ceapa și usturoiul.
  2. Am încălzit într-o tigaie uleiul și un cub de unt (cam 25 de grame) și când a-nceput să sfârâie, am adăugat ceapa și usturoiul tocate. După două minute, când ceapa a devenit ușor translucidă, am adăugat orezul și-am amestecat.
  3. După încă un minut, am stins cu vinul și-am amestecat bine până a fost absorbit de orez.
  4. Am adăugat câte un polonic de supă de legume – de legume pentru că după cum ziceam, am încercat să păstrez o aromă cât mai naturală a risotto-ului, să nu acopere delicateţea trufei. Am amestecat din când în când și când polonicul de supă era absorbit de orez, mai adăugam încă unul.
  5. Odată cu ultimul polonic de supă, am ras și jumătate din trufă direct peste orez, am amestecat pentru ultima dată și-am oprit focul. Risotto-ul trebuie să fie cremos și să curgă ușor.
  6. Am adăugat restul de unt și parmezanul, am amestecat și l-am lăsat să se odihnească câteva minute.
  7. Între timp, am spart un ou într-o ceașcă. Într-o oală cu apă clocotindă, am picurat 2 linguriţe de oţet, un pic de sare și am amestecat cu un tel, să se formeze ca un vârtej. În mijlocul vârtejului, i-am dat drumul oului și l-am fiert 2 minute la foc mic. L-am scos apoi pe un prosop de hârtie și-am repetat operaţiunea cu cel de-al doilea ou.
  8. Am servit risotto-ul cu oul poșat în mijloc, cu feliuţe subţiri de trufă deasupra și cu-n pahar de vin alături.

A fost pur și simplu minunat :).

Risotto cu trufă neagră și ou poșat - reţetă italiană

Fotografii realizate de Radu Dumitrescu.

]]>
http://butterandcream.ro/retete-vegetariene/risotto-cu-trufe-si-ou-posat/feed/ 1
Friptură de vită marinată cu fasole verde și sos de piper http://butterandcream.ro/fripturi/friptura-de-vita-marinata-cu-fasole-verde-si-sos-de-piper/ http://butterandcream.ro/fripturi/friptura-de-vita-marinata-cu-fasole-verde-si-sos-de-piper/#comments Mon, 01 Jul 2013 10:12:35 +0000 anapobleanu http://butterandcream.ro/?p=593 Cu mare emoţie am încercat această reţetă, încurajată fiind de postul lui Adi Hădean de aici. Nu va pleca ea oare friptura pe propriile picioare după 2-3 zile de stat în frigider? Nu-mi va muta nasul din loc când o voi verifica? Nu va fi doar o altă talpă de cauciuc diferit mirositoare? Ei bine NU, nici vorbă. Pentru că eram foarte curioasă de rezultate și mușchiul e fraged și dacă nu-l marinezi, am luat o carne mult mai ieftină de la un supermarchet oarecare și mi-am început călătoria cu nerăbdare.

Ingrediente (2 porţii):

Pentru friptură:
2 fripturi de carne de vită – am folosit antricot cu os
3 linguri cu oţet balsamic – am folosit unul îmbătrânit luat din Italia, dulce și mai puţin acid 6%
o lingură cu ulei de măsline
un cubuleţ de unt
Pentru garnitură:
250g păstăi de fasole – am folosit congelate
o lingură de ulei de măsline
2 căţei de usturoi
150g roșii cherry
Pentru sosul de piper (ies 4 porţii, surplusul poate fi păstrat câteva zile în frigider):
300ml supă de vită
1 lingură cu piper verde în saramură
2 căţei de usturoi
50ml cognac
65g smântână de gătit grasă
1 lingură de ulei de măsline
1 lingură de amidon de porumb

Friptură de vită marinată în oţet balsamic

Pentru friptura de vita nu avem mare brânză de făcut, trebuie doar să ne apucăm din timp, foarte din timp, cu o săptămână înainte de a ne fi foame :-). După cum ziceam mai sus, am cumpărat un antricot de vită, împănat cu grăsime, cu os și absolut banal pentru ce se găsește în supermarketurile noastre. Am încercat în alte dăţi să-l frig direct și credeţi-mă, nu-i o idee prea bună.

Am luat antricotul, l-am spălat și uscat cu-n prosop de hârtie. Apoi, l-am bătut niţel – nu am ciocan de șniţele că nu fac șniţele, așa că l-am altoit cu pistilul de piatră masivă – până când a avut aproximativ aceeași grosime peste tot carnea. L-am sărat și piperat și l-am pus într-un castron și-am turnat peste el cele 3 linguri de oţet balsamic și lingura de ulei. Am amestecat bine acolo până când toate cele s-au uniformizat. Am acoperit și l-am pus în frigider. O dată la două zile l-am deranjat să văd dacă nu pleacă pe picioarele lui și ca să mai uniformizez marinata. După vreo 5 zile cred că era deja marinat bine și-ar fi putut fi mâncat și așa cum era, marinata înmiresmase carnea și-o gătise parţial.

Când i-a venit în sfârșit sorocul, l-am scos cu o oră înainte să se aclimatizeze. L-am trântit într-o tigaie sfârâindă și l-am prăjit rapid – 3 minute pe prima parte și 2 minute pe cealaltă. Timpul diferă în funcţie de grosimea cărnii și cât de făcută ne place (indicaţii aici), dar, ar fi foarte mare păcat să nu ne placă medium-rare. După ce a fost gata, am scos-o într-un castron, am împărţit untul pe cele două bucăţi și-am lăsat-o să se odhnească pentru 10 minute acoperită.

Vită marinată o săptămână cu fasole verde păstăi și roșii cherry

Garnitură de fasole verde cu roșii cherry

Cu garnitura treaba-i simplă. Am folosit fasole congelată și am opărit-o în apă sărată 2 minute, apoi am scurs-o și am trecut-o prin jet de apă rece (dacă aș fi folosit fasole proaspătă, o opăream 4 minute). Am încins într-o crăticioară o lingură cu ulei de măsline și când s-a înfierbântat, am pus 2 căţei de usturoi, zdrobiţi ușor sub lama cuţitului. După un minut, vreme în care usturoiul a aromat uleiul, am adăugat fasolea și am călit-o 2 minute, apoi am adăugat roșiile cherry tăiate jumătăţi și le-am călit împreună încă un minut. Am stins focul, am acoperit și le-am lăsat să se liniștească.

Sos de piper verde

Într-o crăticioară mică antiaderentă, am încins o lingură de ulei de măsline și 2 căţei de usturoi să se călească (și ei zdrobiţi ușor cu lama cuţitului) și după un minut am adăugat și o lingură cu piper verde murat. Am stins cu cognac-ul și am lăsat să se evapore puţin din alcool – 1 minut, apoi am adăugat smântâna de gătit și supa de vită. După ce a reînceput să fiarbă, am pus într-o cană o lingură de amidon și am adăugat 3-4 linguri din sosul fierbinte și am amestecat vârtos, să se omogenizeze. Am mai adăugat câteva linguri, cât compoziţia s-a subţiat și-apoi am turnat-o în sos, amestecând continuu cu-n tel mic. Am fiert la foc mic vreo 10 minute, amestecând din când în când, cât a căpătat consistenţă.

Apoi, lovitură de geniu, după ce am scos friptura și-am pus-o la odihnit, am transferat sosul în tigaia în care erau zemurile și resturile de friptură. Am amestecat cu o spatulă de silicon până s-a încorporat toată aroma în sos. Multe reţete sugerează să faci sosul în tigaia sau tava în care ai făcut friptura și cum 95% din sosuri trebuie scăzute vreo 15 minute, mereu mă întrebam cum poţi face asta fără să mănânci mâncarea rece. Ei bine, așa cum am povestit mai sus :P

Servirea e evidentă, friptura în farfurie, sosul peste friptură, fasolea verde cu roșii cherry on a side. Glorious battle :D

Friptură de vită la tigaie medium rare cu sos de piper verde

Fotografii realizate de Radu Dumitrescu.

]]>
http://butterandcream.ro/fripturi/friptura-de-vita-marinata-cu-fasole-verde-si-sos-de-piper/feed/ 2
Dragă Good Food… http://butterandcream.ro/pareri/draga-good-food/ http://butterandcream.ro/pareri/draga-good-food/#comments Fri, 28 Jun 2013 12:24:43 +0000 anapobleanu http://butterandcream.ro/?p=753 Îţi tare mulţumesc că m-ai invitat la petrecerea ta!

Când am văzut anunţul cu BBQ-ul am tresărit că poate eu n-am ce sa caut acolo, blogul meu n-are nici măcar un an împlinit. Dar, tu ai fost atât de drăguţ și ai trecut peste asta, așa că ţopăind într-un picior de bucurie am venit să mănânc cu mânecile suflecate din toate bunătăţurile. Și așa am făcut. Și m-am simţit bine cu ceilaţi invitaţi, cărora le mulţumesc ca m-au acceptat printre ei ca și cum aș fi fost unul dintre ei și locul meu era acolo.

Știu că vrei să știi ce ai făcut excelent ca să faci și data viitoare la fel, așa că uite, cel mai mult și mai mult mi-a plăcut așa:

Mâncare:

  • PÂINEA de la Pain Plaisir:
  • pateul de pui cu stafide și vin:
  • sosul de ardei cu nuci;
  • pulpele de pui cu jerk jamaican:
  • somonul la grătar;
  • salata de piersici, nuci și brânză cu mucegai;
  • salata de frunze tinere;
  • kisir-ul cu rodie;
  • crumble-ul cu fruncte de vară;
  • tarta cu fistic și zmeură.

Altele:

  • Mazi- she’s one of a kind, dragă Good Food, vezi cum faci s-o păstrezi, că fără ea va fi pustiu:
  • playlistul – Mazi strikes again, și pentru vreo 20j de minute am văzut cam cum ar fi fost fără;
  • invitaţii dragi pe care n-am să-i numesc că sigur aș uita pe cineva:
  • locul- când mă fac mare, la ei vreau să-mi fac și eu o petrecere:
  • atmosfera relaxată de “curtea liceului”:
  • have I mentioned Mazi already?

So, yeah, pretty much everything.

Și pentru că nimic nu poate fi perfect am și-o nemulţumire – feedback constructiv sau cum îi zic – cu care te rog să faci ceva: de ce nu mai e un party d’ăsta și săptămâna viitoare?

Yours truly,

Poza e făcută de Cătălina.

]]>
http://butterandcream.ro/pareri/draga-good-food/feed/ 2
Restaurant Forest Sinaia – cel mai bun de pe Valea Prahovei http://butterandcream.ro/pareri/restaurant-forest-sinaia-cel-mai-bun-de-pe-valea-prahovei/ http://butterandcream.ro/pareri/restaurant-forest-sinaia-cel-mai-bun-de-pe-valea-prahovei/#comments Tue, 25 Jun 2013 09:07:02 +0000 anapobleanu http://butterandcream.ro/?p=727 Am reușit în acest weekend prelungit să ajung în două locuri pe care le aveam de ceva vreme pe listă: Cabana Vânătorilor din Predeal (care e a familiei Bercea, a cărei junior a participat la Top Chef) și Forest din Sinaia. De primul vom vorbi mai încolo, despre cel de-al doilea nu mă pot abține să vă dau impresiile acum la cald.

Paranteză. Am rămas și luni pe Valea Prahovei, deși vremea nu era excelentă – adică stătea să plouă, mai mult ca să nu ne întoarcem în sufocantul București. În urma turei de duminică până la Omu pe mine mă durea un genunchi, așa că nici n-avea sens să ne alergăm cu ploaia eu fiind șontâc, șontâc. Și aveam și o datorie neîncheiată, să ajungem la Forest. După micul dejun, o cafea în Brașov la Cafeteca, 2 ore într-o coloană de mașini inutila pe DN1, o ploaie torențială, o fugă la Taverna Sârbului din Sinaia dintr-un motiv pe care nu vreau să-l menționez acum și o plimbare cu mașina la cota 1400 fără un motiv anume, am decis că am putea îndesa ceva în noi, așa că am parcat la Forest / Ioana Hotels – indicații rutiere aici. Închidem paranteza.

Restaurant Forest - locație dichisită

Am fost îndrumați către restaurant – de cum intri în vilă nu e foarte evident încotro s-o iei, ne-am ales o masă și am răsfoit cu interes meniul. Și au urmat așa:

Pâine cu unt aromat cu verdețuri

A venit din partea casei, a fost bună, dar nimic spectaculos – mă rog, ce-ar fi putut fi spectaculos?

Pâine cu unt aromat cu verdeață - Forest Sinaia

Wild Forest – Ciorbă de mistreț

Aromată cu tarhon, acrișoară, dreasă și per total, tare bună. Servită cu ardei iute, bineînțeles.

Ciorbă de mistreț cu tarhon - Forest Sinaia

Amazonian – Salată de avocado și cozi de raci

Nu mai mâncasem raci și nu știam exact la ce să mă aștept. Așa cum era și logic, seamănă nițel la aspect cu creveții și celelalte crustacee, dar gustul este specific. Salata mai includea rucola, portocală și alune. Am cârcotit nițel la alunele care păreau gata prăjite și sărate, dar salata per total a fost foarte aromata și bună – și avocado-ul din ea copt :P.

Salata de cozi de raci cu avocado, rucola și alune - Forest Sinaia

Cookster – Cocoșel de munte cu lămâie și ciuperci

Ăsta nouă ni s-a părut un fel de coq au vin reinterpretat cu folos. Am cărcotit nițel referitor la cocoșelul de munte care părea un coquelet și-apoi căutând pe net am aflat ca cele două denumiri se folosesc pentru aceeași orătanie. Ciupercile aveau un gust fantastic deși păreau a fi dintre cele mai comune – champignon. Porția, după cum se vede și-n poză, mare.

Cookster - cocoșel de munte în sos de vin cu ciuperci proaspete - Forest Sinaia

Ambrosia Kleftico – Miel în stil grecesc cu lămâie

Foarte, foarte fraged, probabil a petrecut o vreme bună în cuptor la foc mic, practic se topea în gură. Combinația cu cartofi să compenseze carnea și sosul destul de grele și cu roșiile cherry pentru aciditate a fost de mare angajament. Pe marginea farfuriei se pot vedea niște bucăți de lipie care au acompaniat și ele felul de mâncare.

Miel grecesc cu lămâie - Forest Sinaia

Deși abia ne mai puteam urni și nu terminasem în totalitate farfuriile anterioare, ne-am încumetat și la deserturi – deh, muream de poftă:

Ice and fire – Înghețată prăjită

A fost comandată mai mult din curiozitate și a venit sub forma unei bile de aluat stropită c-un sirop și prăfiută cu zahăr pudră, cacao și puțină scorțișoară. Nu pot să zic că a fost musai genul meu de desert, prea mult aluat, prea puțină cremă decadentă, dar recunosc că a fost gustos și aluatul în care era împachetată înghețata era aromat și bineînțeles înghețata una foarte bună – Haagen Dazs probabil, că tot erau meniuri.

Înghețată prăjită - Forest Sinaia

Chocolate mud – Tort de ciocolată

Așteptările au fost foarte ridicate dat fiind că suntem amândoi mari amatori de ciocolată. Prima impresie a fost că am primit ceva un pic diferit față de așteptări, nu părea suficient de decadent și ciocolătos și ce pana mea e cu crema aia portocalie?! Dar gustul, GUSTUL a compensat orice așteptări neîmplinite. În niciun caz n-a fost ce-mi imaginasem eu, dar a fost cu siguranță peste așteptări, surprinzător, echilibrat și răcoritor, combinația ciocolata cu portocale s-a dovedit învingătoare.

Tort răcoritor de ciocolată cu portocale - Forest Sinaia

Prețurile nu-s musai mici, dar pentru calitatea oferită, mi s-au părut de-a dreptul fair. Tot ce am descris mai sus plus o limonadă, un pahar de vin roze și o apă plată mare a fost 250 de lei, dar a meritat fără doar și poate. Sticlele de vin pleacă de pe la 90-100 de lei. În același timp, cum nu-ți poți permite mereu 250 – 300 de lei pentru o masă în doi, cred că se poate gândi și-o variantă mai puțin costisitoare, după cum se poate vedea în meniu – au feluri principale de la 16 lei – cârnații albi austrieci sau 21 – coastele de porc (care mie îmi sună foarte bine).

Servirea a fost fără pată, riguroasă unde trebuia, dar fără scorțozitatea ospătarilor de școală veche.

Decorul merită menționat, restaurantul este foarte frumos și impecabil aranjat în direcția conceptului “Forest”. Practic este în mijlocul pădurii și din loc în loc sunt trunchiuri de copaci (copaci reali, care dincolo de acoperiș au frunze) și este decorat cu căsuțe de păsări, felinare, sobițe, butoaie și altele din aceeași familie. Foarte, foarte frumos.

Ambianța placută de la Restaurant Forest din Sinaia

Am mai auzit că-n weekenduri au un meniu special tematic cu tot felul de specialități. Florin Itu a nimerit unul care includea limbă de rață, fudulii de curcan, creste de cocoș, falcă de taur, urechi de porc, antricot de bizon, fileuri de cangur și crocodil și steak de struț – toate într-o notă foarte gourmet.

De asemenea, am auzit că au super cazare – Ioana Hotels, din-aia de poate să aibă șemineu și jacuzzi direct în cameră. Dar, cum n-am încercat, nu vă pot povesti mai multe.

Așadar, mergeți la Forest în Sinaia, este din punctul meu de vedere de departe cel mai bun restaurant de pe Valea Prahovei.

Voi ați fost la Forest sau la Ioana Hotels?

]]>
http://butterandcream.ro/pareri/restaurant-forest-sinaia-cel-mai-bun-de-pe-valea-prahovei/feed/ 4
Pulpă de miel cu iz mediteranean http://butterandcream.ro/fripturi/pulpa-de-miel-cu-iz-mediteranean/ http://butterandcream.ro/fripturi/pulpa-de-miel-cu-iz-mediteranean/#comments Mon, 17 Jun 2013 11:40:17 +0000 anapobleanu http://butterandcream.ro/?p=634 Știu că multa lume este un pic reticientă când vine vorba de miel, dacă e să fiu onestă, nici eu nu mă omoram după el până acum câțiva ani datorită mirosului specific puternic. Dar, la un moment dat mi-a vândut cineva niște ponturi: 1) marinarea cu o zi înainte reduce mirorusile naturale mult și 2) grăsimea în care carnea este de cele mai multe ori învelită este cea mai puturoasă, așa că eliminarea ei limitează mirosul specific. După aceste descoperiri a-nceput o eră nouă, în care nu-l mai ocolesc pe drăgălașul de el niciodată.

Ingrediente:
o pulpă de miel întreagă – vreo 1,5kg
2 linguri amestec mediteranean de condimente (rozmarin, coriandru, usturoi, curry, sare – poate fi combinat acasă; proporții egale din fiecare ingredient)
o lingură sare
1/2 căpățână de usturoi
2 lămâi (coaja rasă și zeama stoarsă separat)
6 linguri cu ulei de măsline
1/2 sticlă vin alb

Pentru început, curățăm pulpa de miel de eventualul exces de grăsime, de firele de păr uitate și o spălăm. Apoi, o uscăm cu un prosop de hârtie și o punem într-o tavă încăpătoare.

Într-un mojar, pisăm usturoiul, adăugăm mixul de contimente, sarea, coaja de lămâie și piperul și amestecăm. Adăugăm zeama de lămâie și uleiul de măsline și amestecăm iar. Masăm cu amestecul ășta pulpa de miel bine, o acoperim și o punem în frigider (câteva ore sau și mai bine, peste noapte).

Scoatem mielul din frigider cu o oră înainte de a-l pune în cuptor, să revină la temperatura camerei și dăm drumul la cuptor la foc mic – aproximativ 140 de grade. Punem în tavă o cană cu vin alb și-l punem la cuptor aceperit cu folie de aluminiu pentru 2 ore. Descoperim, dăm focul mai tare – pe la 180 de grade – completăm cu vin dacă e nevoie și lăsăm în cuptor încă jumătate de oră, să se rumenească.

Asta e tot și e delicios!

Fotografie realizată de Radu Dumitrescu.

]]>
http://butterandcream.ro/fripturi/pulpa-de-miel-cu-iz-mediteranean/feed/ 0
Pate de somon și pește afumat – reţeta tradiţională de rillettes http://butterandcream.ro/bucatarii/frantuzeasca/pate-de-somon-si-peste-afumat-reteta-traditionala-de-rillettes/ http://butterandcream.ro/bucatarii/frantuzeasca/pate-de-somon-si-peste-afumat-reteta-traditionala-de-rillettes/#comments Mon, 10 Jun 2013 09:16:18 +0000 anapobleanu http://butterandcream.ro/?p=633 Povestea mea cu rillettes începe bien sûr în Franţa, la a doua mea descălecare în patria mâncării elevate și sofisticate. Datorită ghidului însoţitor-mai-mult-decât-potrivit, Cătălina, și gazdei franţuze de-a binelea, Ludo, am avut șansa de a mânca ce mănâncă francezii de obicei. Printre diversele minunăţii pe care le ungeau pe pâinea lor proaspătă luată de la boulangère în fiecare dimineaţă, se aflau și aceste rillettes de somon, care sunt un fel de pate cu bucăţi mărișoare de somon, cu gust divin.

5 ani mai târziu (adică fix cu această ocazie pe care v-o povestesc acum), am hotârât că e momentul să văd cum se face treaba asta cu rillettes și am căutat una-două-nouă reţete și vă pot împărtăși experienţa care nu doar că mi-a satisfăcut pofta, ci a depășit amintirea rillettes-ului din Franţa – d’oh, doar ăla era cumpărat din supermarchet, nu făcut de o mână reală de om.

Ingrediente (un borcan de aproximativ 1L):
500g file de somon proaspăt
300g păstrăv afumat
2 linguri de ulei de măsline
2 cepe mari galbene
100g + 50g unt
100ml smântână de gătit
jumătate de lămâie
o legătură de mărar
sare și piper

Am scos pielea somonului și oasele și l-am sarat bine pe ambele părţi. L-am pus apoi la frigider pentru o ora. Tot atunci, am scos 100 de grame de unt pe masă, să se înmoaie.

Pentru prepararea somonului, am pus la fiert o oală cu apă peste care am stivut o sită pentru gătit la abur. Când apa a început să fiarbă, am pus peste sită o foaie de copt și fileul de somon și am acoperit. După 8 minute, era făcut dar încă roz în interior, așa că am luat somonul de pe foc și l-am lăsat sa se răcorească.

Am tocat ceapa foarte mărunt și am călit-o în 2 linguri de ulei de măsline. După 2 minute, am adăugat o linguriţă rasă de sare și-am mai călit-o încă 2 minute, apoi am lăsat-o deoparte să se răcească.

Rețetă tradițională franțuzească rillettes - pate cu somon și pește afumat

Într-un bol mare am curăţat păstrăvul de piele și orice osicior – și asta s-a dovedit un adevărat test de răbrare – și apoi l-am desfăcut fâșii cu o furculiţă. Am adăugat somonul desfăcut de asemenea fâșii – ceva mai mari de data aceasta – ceapa călită și am stropit cu zeama de la jumătate de lămâie.

Într-un castronel, am amestecat untul cu un tel, până s-a înmuiat și a fost ca o cremă groasă. Am adăugat două linguri cu smântână de gătit și-am amestecat bine până cele două s-au omogenizat. Am continuat să adaug tot așa câte puţină smântână, până am încorporat-o pe toată. Apoi, am pus-o peste castronul cu pește. Am tocat mararul mărunt (păstrând o crenguţă pentru decor) și l-am pus și pe el peste. Am amestecat și-am asezonat după gust. Am pus pasta într-un borcan mare.

Restul de 50 de grame de unt le-am pus într-o crăticioară pe foc până s-a separat untul clarifiat de reziduri și apoi l-am lăsat câteva minute să se liniștească. Am nivelat suprafaţa pateului, am pus crenguţa de mărar păstrat și am sigilat cu untul clarifiat. L-am dat apoi la rece pentru 2 ore. L-am mâncat pe tot în câteva zile – somonul ăla e destul de perisabil de fel – dar asta n-a fost niciun fel de problemă :))

Vive la France!

Rillette - rețetă tradițională franțuzească cu somon și pește afumat

Fotografii realizate de Radu Dumitrescu.

]]>
http://butterandcream.ro/bucatarii/frantuzeasca/pate-de-somon-si-peste-afumat-reteta-traditionala-de-rillettes/feed/ 1
Recomandare: La Cuțitul Iscusit http://butterandcream.ro/pareri/recomandare-la-cutitul-iscusit/ http://butterandcream.ro/pareri/recomandare-la-cutitul-iscusit/#comments Thu, 06 Jun 2013 08:31:07 +0000 anapobleanu http://butterandcream.ro/?p=690 Nu știu dacă a fost tragedie mai mare în viața mea de blogger culinar decât găsirea ingredientelor pentru rețeta pe care o văzusem sau visasem. Au fost cazuri în care am pierdut jumătate de zi – prețul plimbării prin 5-6 supermarketuri – ca să bifez lista și să fac fix ce-mi propusesem. TRAGEDIE! Încet, încet s-au mai rezolvat din probleme – mai cu apariția Băcăniei Vechi, mai cu vizite regulate în Metro, mai cu atârnat pofta în cui.

În ultima vreme, durerea cea mai mare a rămas în privința cărnii sau cut-urilor de calitate pentru o friptură decentă. De multe ori, până și găsirea celui mai simplu mușchiuleț de vită este un challenge. Da, au mereu mușchiuleț de vită în Metro, ba chiar și de proveniență argentiniană, dar, este mereu ÎNTREG! Poate are cineva o idee strălucită referitor la ce ar putea face o familie de 2 persoane cu 2 kg mușchi de vită. Asta ca să nu vorbim de cotlete de berbecuț sau de o rață întreagă atunci când ți s-a cășunat ție, nu atunci când s-au hotărât ei să aducă. Sau, poate vrea cineva să intrăm și-n subiectul puiului injectat, a porcului hormonat, a micilor după care ni se face rău sau a mezelurilor afumate cu sub 40% carne.

În acest context, apariția măcelăriilor La Cuțitul Iscusit, mi se pare de mare angajament. Aseara, la pre-lansarea ultimei dintre Cuțite (pe Titulescu) am gustat așa: mici, scăricică, frigărui de berbecuț, frigănele de porc, ceva mușchi afumat și DA domn’le, așa trebuie să fie. Abia aștept să fac un grătar cu mici d’ăștia, buni mai sunt!

Mădălin ne arată frigiderul pentru care merită să spargem măcelăria (cea cu vita Texană):

Lansare măcelărie la Cuțitul Iscusit - Mădălin Simion

Pe lângă cărnurile românești – natur sau gata condimentate, de la cut-uri de tot felul la cârnați din orice carne și mici făcuți de ei – mai bifează și (în cea din Titulescu care e cea mai mare):

  • brânzeturi – am gustat smântâna și în afara numărului de calorii peste limită, era de-a dreptul fabuloasă
  • vită franțuzească maturată 21 de zile
  • carne de porc de Mangalița
  • cut-uri USDA texane
  • posibilitatea de a-ți condimenta ei cu ce vrei tu carnea
  • ascuțit cuțite (5 lei, ieftin ca braga)

BTW, pentru că celelate măcelării din lanț sunt deschise de prin iarnă, am avut ocazia să le testez și-n situații real life și calitatea a fost aceeași cu cea de la lansări.

Cristina înfășcând ultima frigănea *sniff*:

Lansare măcelărie la Cuțitul Iscusit - Cristina Mazilu și Ana Pobleanu

Așadar, găsiți minunile astea la următoarele adrese ale magazinelor “La Cuțitul Iscusit”:

  • Piața Obor – Str. Ziduri Moși nr. 4, în noua piață Obor Market, vizavi de Crama Murfatlar;
  • Piața Valea Ialomiței – Aleea Băiuț nr. 20, în incinta pieţei, vis-a-vis de standurile de legume;
  • în spatele Pieței Gorjului, pe Str. Dezrobirii nr. 33, lângă Şcoala nr. 31;
  • Piaţa Dorobanţi – Str. Radu Beller nr. 3-5, în incinta pieţei;
  • în zona Pieței Victoriei – Bd. Nicolae Titulescu nr. 14, vis-a-vis de Mega Image

Fotografii realizate de Radu Dumitrescu.

]]>
http://butterandcream.ro/pareri/recomandare-la-cutitul-iscusit/feed/ 11